În perioada sărbătorilor de iarnă mulţi dintre noi, conform tradiţiei, au ţinut post, iar rândul la scaunul spovedaniei a fost unul semnificativ.

Oameni îngânduraţi, răbdare puţină şi mintea unora şi mai puţină. Mai ales a celor care sunt convinşi că trebuie să povestească preotului şi cum s-au spălat dimineaţa pe dinţi.

Pe una dintre aceste enoriașe n-am auzit-o doar eu, dar şi întreaga biserică. Fiindcă femeia vorbea atât de tare, încât glasul îi răsuna până spre uşile împărăteşti. Dând impresia că vrea s-o audă nu doar duhovnicul, dar şi toţi sfinţii din icoane.

Aşa că doamna, care nu avea mai mult de vreo 50 de ani, a început să mărturisească la ce oră s-a trezit în acea zi, cu cine s-a întâlnit, în care colț s-a uitat, ce făcea vecina la parter, cu ce era îmbrăcat Gheorghe atunci când ducea gunoiul și cât de mult s-au scumpit produsele alimentare în magazine. Povestindu-i săracului preot atâtea întâmplări nesemnificative, încât aveai impresia că-l îngroapă acolo în scaunul spovedaniei. Uitând că un credincios este obligat să spună lucruri cu adevărat importante ori că pentru această sfântă taină eşti dator să te pregăteşti cu câteva zile înainte.

Se vede însă că femeia nu cunoştea toate aceste lucruri şi nici nu s-a gândit la ceilalţi credincioşi ce aşteptau nerăbdători să le vină rândul.

Dar, spre ieşirea din biserică, dau peste o altă cucoană, una dintre acelea atotştiutoare sau care par a fi un fel de jandarm. E doamna care-ţi spune cum să ţii mâinile, cum să te uiţi, cum să calci, cum să te apropii de icoană, că n-ai voie la stânga, la dreapta, să nu tuşeşti, strănuţi etc. Aceasta îi făcea observaţie unei fetiţe că nu poartă batic pe cap. Cea din urmă, auzindu-i mustrarea, a ieşit din biserică plângând. Apoi, ne mai întrebăm de ce tinerii noştri nu vin la Liturghie. Ei, motivul este evident: aceste femei în vârstă care nu mai contenesc cu observaţiile şi le fac cu răutate. Dar oare contează cum se îmbracă un tânăr la biserică? Lăsaţi-i, dragii mei, să vină în casa Domnului aşa cum vor ei, dar să vină! Acest lucru este cel mai important, fiindcă tot ce vor trebui să înveţe vor învăţa în timp.

Iar cei care vin la spovedanie sunt datori să se gândească la această sfântă taină mult mai mult. Pentru că pe Dumnezeu nu-L interesează cum ai gătit un borș sau ce note ai luat în clasa întâi la școală, dar mărturisirea păcatelor noastre grele. Acelea care, odată rostite, îți dăruiesc liniștea interioară.