Argumente privind subfinanțarea Sistemului de Sănătate
Adesea, ca să nu spun întotdeauna, când se vorbește despre Sistemul de Sănătate românesc chestiunea subfinanțării cronice nu este pusă în discuție. Tot timpul se vorbește despre reducerea cheltuielilor, despre risipă, despre faptul că se dau bani mai mulți, dar nu se vede rezultatul, despre prostul management sau, atunci când este criză de subiecte, despre malpraxis. Aceasta în condiția în care problema sau una dintre probleme principale o constituie subfinanțarea sistemului. Încerc din nou să aduc în dezbatere acest subiect, bazându-mă strict numai pe cifre, deși mă îndoiesc că voi putea determina un alt curent de opinie.
Sistemul de Sănătate românesc este finanțat 84 – 86% de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate din FNUASS, iar restul de până la 100% prin transferuri de la buget, de la autoritățile publice locale, sponsorizări etc.
FNUASS se constituie prin contribuția angajatorului (5,2% din venit) și a asiguratului (5,5% din venit). Examinând raportul de activitate pe anul 2015 al CNAS, observăm câteva lucruri interesante. În acel an, veniturile totale au fost de aproximativ 5 miliarde de euro. Dintre acestea, 2,2 miliarde euro au provenit de la angajatori (persoane fizice sau juridice), iar 2,34 miliarde euro au provenit de la asigurați – 2 miliarde de la angajați, 209 milioane euro de la pensionari, 106 milioane euro de la cei cu activități independente – avocați, notari, cei cu drepturi de autor etc.
Cheltuielile – plățile făcute au fost repartizate în felul următor:
- medicamente cu și fără contributie personală 1,220.547 miliarde euro.
- medicamente pentru programele naționale 594 milioane euro
- materiale sanitare specifice programelor naționale 57 milioane euro
- dispozitive și echipamente medicale 43 milioane euro
- asistență medicală primară 341 milioane euro.
- asistență medicală ambulatoriu pentru specialități clinice 150 milioane euro.
- asistenta medicala specialități paraclinice 144 milioane euro.
- servicii medicale spitalicești (spitale generale) 2 miliarde euro.
restul, constituie plăți pentru asistență stomatologică, îngrijiri la domiciliu, unități de recuperare reabilitare, servicii de radiodiagnostic și radioterapie etc.
Observăm că spitalele sunt finanțate cu aproximativ 40% din totalul FNUASS. Suma pare mare. Spun pare pentru că, atunci când ne raportăm la activitatea spitalelor, observăm că ea este mult sub nevoi. În anul 2015, cheltuielile spitalelor au fost de 872 milioane euro pentru utilități – energie electrică, apă, căldură, gunoi etc. Spitalele sunt vechi și pierderile sunt semnificative. La aceasta se adaugă 13 milioane de euro cheltuieli pentru hrana bolnavilor. În 2015, în spitalele din România, au fost internați 3.322.268 de pacienți în forma spitalizare de zi și 3.761.879 în forma spitalizare continuă. Dacă ne raportăm la sumele decontate de către CNAS, observăm că un spital a primit aproximativ 290 de euro/pacient. El a trebuit să își gestioneze acești bani, acoperind cheltuielile cu medicamente, materiale sanitare, investigații, infrastructură, plata salariilor și investiții. Dorim asistență ca în țările dezvoltate din bani atribuiți ca în țările subdezvoltate. De exemplu, celebrului spital AKH din Viena Casele de Asigurări îi decontează între 800 – 950 euro/zi/pacient.
Sper că aceste cifre sunt concludente deoarece atunci când se spune (ca procent din PIB) că, în România, sistemul este subfinanțat nu pare atât de convingător. Îmi fac datoria și repet: România acordă 4,1% din PIB sănătății, Bulgaria 6%, iar Germania 11%. Iar în cifre absolute, România cu cei 6,4 miliarde de euro (adaug la FNUASS și transferul de la buget și investițiile private) se clasează pe ultimul loc din UE.
Raportul poate fi consultat pe site-ul CNAS. Sumele au fost transformate în euro potrivit cursului de schimb 1 euro = 4.4 lei.
Autor: Prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae
Citește și: VASILE ASTĂRĂSTOAE – Este posibil un consens în privința vaccinărilor?
Sursa imagine: licdn.com
- VASILE ASTĂRĂSTOAE – Neuroetica și neuroștiințele - 29 octombrie 2024
- VASILE ASTĂRĂSTOAE – Muzica clasică și sfârșitul vieții - 23 octombrie 2024
- VASILE ASTĂRĂSTOAE – A XIX-a Conferință Națională de Bioetică - 15 octombrie 2024