Tușește noiembrie și lumea tresare,

Pe frunți apar riduri ușoare

Și vraci de ocazie prescriu băi cu sare,

Inhalații cu șoapte amare.

Strănută noiembrie și toți măresc pasul,

Peste umăr niciunul nu vede,

Se taie trotuarul din ochi, cu compasul,

Nici gândul nu-l mai lasă pe trepte.

Noiembrie cade pe-o ultimă boare,

Resemnat de atâta ranchiună,

Din prima ninsoare se-adună și-l doare

Că nu lasă în noi caldă urmă.

Noiembrie bun, te port eu cu mine,

Îți fac un culcuș suspendat,

Să te legeni, căci anul nu-i complet fără tine,

Pentru noi ești penultim păcat !

                                                                          Adriana Tirnoveanu

• Despre
• Ultimele Postari

ADRIANA TIRNOVEANU

Ultimele postari ale lui ADRIANA TIRNOVEANU (vezi toate)

• ADRIANA TÎRNOVEANU – Pentru tine, Femeie!(Poem de martie) - 5 martie 2025
• ADRIANA TÎRNOVEANU – Oricărui român iubitor de patrie - 24 ianuarie 2025
• ADRIANA TÎRNOVEANU – Mărăcini - 10 ianuarie 2025

ADRIANA TIRNOVEANU