Să nu ne uităm istoria !
BAKOS FERENC
Bakos Ferenc, lingvist maghiar, profesor le Universitatea din Budapesta (1922-1996).
Ați auzit de el, nici eu până de curând.
În 1982, publică o lucrare de 560 de pagini : “Istoria elementelor românești în lexicul maghiar”. Incredibil, profesorul Bakos găsește în vocabularul unguresc 2333 cuvinte de origine română ??!! Este un studiu masiv, argumentat, privind istoricul, fonetica, și modalitățile de receptare a cuvintelor de origine română. Le clasifică pe categorii :
– 208- privind creșterea oilor și prelucrarea laptelui.– 170 – creșterea animalelor.– 184 – țesut și producerea îmbrăcămintei.– 133- agricultura (cei care au scris Istoria Transilvaniei au menționat numai grapa ??!!)– 122- plante spontane și de cultură.– 127- caracterizarea personalității.– 98- casa și construcția locuinței.– 62 – nume geografice (toată toponimia românească este de origine maghiară așa spun unii !!).– 58 – animale sălbatice (oare sălbăticiuni sunt în aria carpatină?)– 32- biserică, credințe religioase.– 27- pescuit, vânătoare.– 22 – părțile corpului omenesc.
Ceea ce e de remarcat e că multe din cuvintele pe care profesorul Bakos le consideră de origine românească, figurează în dicționarele noastre că au origine maghiară. Vom analiza câteva :
1- alac = specie de grâu, foarte rezistent, care se cultiva în toată Europa acum 2 000 de ani, inclusiv în Dacia. Vine din alakor (magh.) E ceva de comentat ?
2 – marfă, vine din marha = vită. Dar etimologii maghiar afirmă că termenul marfă a intrat în vocabularul unguresc abia în 1873 și are origine românească. De fapt nici marhă nu este unguresc. Avem, mearh = cal, în engleză, mahre = iapă în germană. Probabil de origine celto-germană.
3 – catrință– DEX-ul ne spune că vine din maghiarul katrinka. Dar profesorul Ferenc Bakos spune fără reținere- Roman eredetu = origine română.
4 – NEAM – l-am lăsat la urmă. DEX- ul ne spune că vine din nem, nyam . De-a lungul anilor au fost mulți profeți care au afirmat același lucru, TVR-2 7 IULIE 1996, IULIE 1997, TVR. , doamna Emese Kis în 1975 (măcar asta era unguroaică!). Prof. univ. emerit Alexandru Niculescu, în România Literară nr. 45/ 1997 baună și el .
– Dicționarul istorico-etimologic al limbii maghiare (DEM- Budapesta- 1970, vol. II, pag. 1034,) ne spune că termenul nyam apare în texte maghiare pentru prima dată în 1881 !!
– În documentele din Țările Române foarte frecvent cu sute de ani înainte. Codicele Voronețian (1560), Palia de la Orăștie (1581)…
– Lajos Tamas, (lingvist maghiar), care sigur nu a fost un prieten al poporului român afirmă : “românescul neam nu are de a face cu unguescul nem
nimc = nu) ci dimpotrivă cu termenii românești seminție, fel, specie = neam” !!
– Franz Joseph Sulzer, un adversar hotărât al poporului român, are un minimum de respect față de sine însuși (așa ceva nu se mai poartă în sec. XX) când scrie :“în Dacia, deși a fost în contact cu atâtea limbi străine, limba valahă nu a împrumutat nimic de la ele, astfel, că de pildă, NU EXISTĂ NICI UN CUVÎNT UNGURESC COMUN ÎNTREGII LIMBI VALAHE !!”
Lucrarea profesorului Ferenc BAKOS nu a fost tradusă în română, deși autorul a trimis-o atât la Academia Română, cât și la Institutul de lingvistică (probabil a avut problema și în Ungaria). Autorilor Istoriei Transilvaniei, nu le convenea să afle că sunt 133 de termeni agricoli din română când ei auziseră numai de grapă.
Cum să fie tradusă lucrarea, când doi măcelari ai limbii române erau în anii 80 stăpâni absoluți. Alexandru Rosetti, care citează din lingvistul Stalin la o lucrare a sa și Iorgu Iordan (îi știe cineva etimologia?), care imediat după război afirmă că graiul moldovenesc este un dialect al limbii ucrainiene și că cel muntea este medio-bulgara. La ei se adaugă și Alexandru Graur. Lucrarea profesorului Bakos le dădea peste cap toate afirmațiile gen SAVARINĂ. Așa că au recurs la conspirația tăcerii. (OPUS IGNE, AUCTOR PATIBULO DIGNUS =cine se joacă cu focul merită spânzurat). Ce concluzie se poate trage ?
FERENC BAKOS ESTE UNUL (poate singurul) LINGVIST ROMÂN înainte de 1990.
Lucrarea nu-mi aparține, este un rezumat după Gabriel Gheorghe.
Autor: CORNELIU LUNCAN
Preluare articol: Dr. NAPOLEON SĂVESCU
- NAPOLEON SĂVESCU – Obârșia… - 28 septembrie 2023
- CORNELIU LUNCAN – Să nu ne uităm istoria ! BAKOS FERENC - 13 septembrie 2023
- NAPOLEON SĂVESCU – 29 august 1526 !!!!!!!!! - 29 august 2023
