Noua Sarmizegetusă
Știu că-n zestrea ta de lacrimi
nu mai încap şi-ale mele,
și-n răbojul tău de patimi
ale mele nu sunt grele.Gadine de-apocalipsă
zgreapţănă la tine-n poartă.
Nu de lacrimi duci tu lipsă,
Dacie îndurerată.Nu de lacrimi, ci de arme
şi de ceas de răzvrătire,
ca Zalmoxis să Se-ntoarne
cu cereasca Lui oştire.Cercetaşi vor fi feciorii
care-n cer au dus solie,
ca să-i fie bine ţării
într-o lume belalie.Tulnice din nou pe munte
vor suna a răzbunare,
şi ca-n vremurile crunte
va sări oastea cea mare.Dacie, maică vitează,
te credeai pe veci apusă?
Iată, îngerii botează
noua Sarmizegetusă!
Autor: Adrian Bucurescu, scriitor, poet, eseist, etnograf, publicist
Citește și: ADRIAN BUCURESCU – Apa Neuitării
Ultimele postari ale lui ADRIAN BUCURESCU (vezi toate)
- ADRIAN BUCURESCU – Zodia Leului la Atlanți și la Români - 23 iulie 2026
- ADRIAN BUCURESCU – Mitologie daco-română: Sfântul Ilie, Arhanghelul Verii - 20 iulie 2026
- ADRIAN BUCURESCU – Sfânta Vergură Maria - 18 iulie 2026
