Noaptea e lungă, streină și rea.
Nu mai clipește în cer nicio stea.
Inima-mi bate stângace și grea.
Unde e Dacia, patria mea?
Dunăre sfântă, de mare ce ești,
de nimeni în cale nu te ferești.
Marea e Mare, Carpații-s Carpați.
Unde sunt, patrie, ai tăi soldați?
Toate războaiele ce le-am purtat
unde ne-au dus? Ce zălog au aflat?
Forța ta, țară, când va renaște?
Zalmoxis oare ne mai cunoaște?
Noaptea e lungă, streină și rea.
Nu mai clipește în cer nicio stea.
Inima-mi bate stângace și grea.
Unde ești, Dacie, patria mea?
Sursa: Adrian Bucurescu, scriitor, poet, eseist, etnograf, publicist
Ultimele postari ale lui ADRIAN BUCURESCU (vezi toate)
- ADRIAN BUCURESCU – Mitologie românească: Stele și Logostele - 1 octombrie 2023
- ADRIAN BUCURESCU – Mitologie românească: Soarele - 25 septembrie 2023
- ADRIAN BUCURESCU – Zodia Balanței la Atlanți și la Români - 23 septembrie 2023
