Elitele Craiovei de odinioară: profesorul Vasile Mihăilescu (născut la Craiova, 25 decembrie 1875 – decedat 1961)
Vasile Mihăilescu a fost unul dintre marii patrioți craioveni ai începutului de secol XX. S-a născut în 1875 și a urmat cursurile gimnaziale în orașul natal, la ,,Școala de Băeți No. 3”, aflată în vecinătatea bisericii Sfinții Apostoli. Liceul l-a absolvit la actualul Colegiu Național Carol I, unde își descoperă și pasiunea pentru istoria românilor. Este fascinat de personalitatea fostului director al acestei instituții, profesorul de istorie Ioan Maiorescu, cel care în iunie 1848 ieșise în fața școlii și, cățărat într-un copac pentru a putea fi auzit mai bine de mulțime, dăduse citire Proclamației de la Islaz.
După absolvirea liceului, Vasile Mihăilescu pleacă la București unde urmează cursurile Facultății de Stiințe, devenind licențiat în istorie.În 1904 se reîntoarce în orașul natal după ce predase istoria la licee din Piatra Neamț, Buzău și București. Ocupă postul de profesor la Liceul Carol I.
La răscoala de la 1907 îmbrățișează cauza tărănimii, fapt ce îi aduce și arestarea. După câțiva ani, în 1913, îl regăsim pe frontul din Bulgaria ca sublocotenent. Odată cu terminarea campaniei și instaurarea păcii, alături de trupă și de bunul amic, locotenentul Fortunescu, sosește în țară după un marș forțat îndelungat.
Izbucnirea Primului Război Mondial îl găsește pe Vasile Mihăilescu pe front, cu gradul de locotenent. Cade în mâinile inamicului și este internat la Crefeld, lagărul german din Westfalia care a găzduit 743 de ofițeri români. Prizonieratul se termină în 1918, iar după revenirea în țară își urmează pasiunea predând istoria la Liceul Militar D. A. Sturdza din Craiova.
Pe lângă numeroasele lucrări dedicate trecutului (Rolul românilor în peninsula Balcanică, Cum povestesc istoricii despre marii străbuni, O şezătoare şcolărească fără noroc, Ce a făcut şi ce ne învaţă Şaguna), Vasile Mihăilescu a avut și multe inițiative civice. Bustul lui Ioan Maiorescu (aflat în fața Colegiului Național Elena Cuza din Craiova) a fost ridicat în urma unei ședințe cu elevii de la Carol, avută de Mihăilescu în 1909. Atunci au fost identificate și sursele de finanțare pentru construirea sa, în acest caz subscripție publică și o donație. Deși era terminat încă din 1911, bustul a fost inaugurat în 1913, atunci când profesorii Nicolae Bănescu și Vasile Mihăilescu au finalizat volumul omagial dedicat lui Maiorescu.
Inițial lucrarea s-a aflat pe locul unde acum este bustul altui mare dispărut, primarul Nicolae Romanescu. Ulterior, soclul și bustul lui Maiorescu au fost mutate pe actualul amplasament, aproximativ aceeași locație de unde la 1848 Maiorescu s-a adresat craiovenilor.
Imaginea de mai jos este una dintre puținele fotografii ale unui ofițer român în lagărul de la Crefeld. În ea apare Vasile Mihăilescu, prizonier în anul 1917.
Sursa foto: SJAN Dolj
Text și prelucrare foto: Mihai Murărețu
- MIHAI MURĂREȚU – JEAN MIHAIL, 150 de ani - 16 noiembrie 2025
- MIHAI MURĂREȚU – VICTOR LAUGIER, INGINERUL CARE A MODELAT PARCUL NICOLAE ROMANESCU - 5 martie 2025
- MIHAI MURĂREȚU – În umbra istoriei: Pe urmele Brâncovenilor la Istanbul - 4 februarie 2025
