Schimbarea radicală și bruscă a regimului alimentar poate cauza chiar și moartea
Rezumat
În acest articol se prezintă unul dintre cele mai celebre cazuri din istorie, prin care se arată cum schimbarea radicală și bruscă a regimului alimentar a unei persoane sănătoase i-a cauzat moartea. Este vorba despre Thomas Parr, englez, despre care se spunea că s-a născut în jurul anului 1483, a trăit 152 de ani și a decedat la 15 noiembrie 1635. Vestea despre vârsta sa de 152 de ani s-a răspândit în toată Anglia, iar „Bătrânul Parr” a devenit o celebritate națională, fapt pentru care regele Carol I l-a invitat să stea la palatul său, unde era tratat regește. Numai că schimbarea bruscă a dietei, de la o mâncare puțină și sărăcăcioasă, la o mâncare hipercalorică, de îmbuibare, care a fost și toxică pentru organismul său, cu vinuri bogate și cu poluarea orașului, au fost fatală pentru bătrânul Parr, care a murit la câteva săptămâni după găzduirea sa la curtea regelui. Medicul care i-a făcut autopsia a concluzionat că, dacă Parr nu ar fi părăsit niciodată locul său natal, continuând să trăiască cu dieta sa simplă, foarte sărăcăcioasă și în aerul său liniștit și curat, fi trăit mai mult.
*
Schimbarea radicală și bruscă a regimului alimentar produce un șoc alimentar atât de puternic asupra organismului încât poate cauza chiar și moartea.
„Șocul alimentar fatal” se produce atunci când se trece, radical și brusc, 1) de la un regim alimentar foarte sărăcăcios și cu multă muncă / mișcare, 2) la îmbuibare, care mai este și cu o mâncare nocivă.
Fără prea multă teorie (care este din plin pe Internet), voi prezenta unul dintre cele mai celebre cazuri din istorie, prin care se demonstrează cum schimbarea radicală și bruscă a regimului alimentar a unei persoane i-a cauzat moartea.
Thomas Parr a fost un englez despre care se spunea că s-a născut în jurul lunii octombrie 1482 sau 1483, a trăit 152 de ani și a decedat la 15 noiembrie 1635.
A locuit în micul cătun Winnington, în ceea ce se numește acum Old Parr’s Cottage, în Shropshire.
Nu există informații precise privind modul de alimentație al lui Thomas Parr înainte de ajungerea sa la palatul regal, dar, din anumite cercetări se consideră că acesta a trăit și cu o dietă de „brânză verde și lapte subrânced sub orice formă, ceapă, pâine aspră și tare și băuturi mici, în general zer acru, cidru la ocazii speciale”, așa cum a scris medicul William Harvey.„Cu această mâncare jalnică, dar trăind în casa sa, fără griji, a atins acest om sărac o asemenea lungime a vieții”.
Agerimea, memoria formidabilă, simțul umorului și istorisirile amuzante și fără de sfârșit ale „Bătrânul Parr”, au făcut ca prezența acestuia să fie dorită pretutindeni.
Pe măsură ce vestea despre vârsta sa presupusă s-a răspândit, „Bătrânul Parr” a devenit o celebritate națională și a fost pictat de Rubens și Van Dyck. Un portret al lui Parr este expus la Muzeul și Galeria de Artă Shrewsbury, iar o copie există și la Galeria Națională de Portrete din Londra care îl înfățișează cu ochi căprui închis, sprâncene albe și ciufulite, mustață și favoriți.
Așa se face că, în 1635, Thomas Howard, al 21-lea conte de Arundel, l-a vizitat pe Parr și l-a dus la Londra pentru a-l prezenta regelui Carol I ca pe o „curioasă bucată de natură”.
Trăsura și escorta au atras mulțimi mari în drum spre Londra, oamenii sufocându-l pe bătrân în încercarea de a-l atinge și a-l auzi vorbind.
Regele Carol I a fost atât de uimit de Thomas Parr, încât i-a propus să se mute în palatul regal.[1]
Greu de crezut că ar fi existat cineva care să refuze o asemenea invitație, pe care nici acest țăran nu a refuzat-o, acceptând-o cu mare bucurie, lichidându-și imediat mica gospodărie și mutându-se la curtea regelui.
Dar mai bine nu ar fi acceptat să se mute din sărăcia sa în palatul regal, unde „a dus o viață regească”, căci hotărârea aceasta i-a fost fatală.
Fiind la palat și „favoritul regelui”, primea o hrană îmbelșugată, precum cea de la masa regelui, și chiar mai mult.
Stimulat și de anturajul din jurul său, „Bătrânul Parr”, fără să se rețină, a început să mănânce atât demult încât, organismul său, neobișnuit cu asemenea excese (îmbuibare), n-a rezistat.
La câteva săptămâni după mutarea la palat, Thomas Parr moare în timpul unei mese copioase.
Regele a poruncit o autopsie, pentru a se constata cauza exactă a decesului.
Autopsia a fost făcută de o echipă de medici, condusă de eminentul medic Dr. William Harvey (1578–1657), cel care a descoperit circulația sângelui.
Certificatul de deces întocmit de medicii casei regale notează că moartea a fost produsă de „o indigestie prea acută, cauzată de alimentele prea bogate,cu care organismul său nu a fost obișnuit.”
Regele a aranjat ca acesta să fie înmormântat la Westminster Abbey pe 25 noiembrie 1635.
Inscripția de pe mica sa piatră funerară din marmură albă, spune ceva aproape incredibil:
„Thomas Parr din comitatul Sallop, născut în anul Domnului 1483.
A trăit în domnia a zecea prinți: Eduard al IV-lea, regele Eduard al V-lea, regele Richard al III-lea, regele Henric al VII-lea, regele Henric al VIII-lea, regele Sduard al VI-lea, regina Maria, regina Elisabeta, regele Iacob și regele Carol I. A trăit 152 de ani și a fost înmormântat aici, la 15 noiembrie 1635.”
Rezultatele autopsiei efectuate de Dr. William Harvey au fost publicate în cartea „De ortu et natura sanguinis”, de John Betts, ca anexă, în care se spune:
1) că toate organele sale interne erau sănătoase, cu excepția unor semne de pneumonie în plămâni și a unei insuficiențe cardiace stângi,
2) schimbarea bruscă a dietei, de la o mâncare puțină și sărăcăcioasă, la o mâncare hipercalorică, de îmbuibare, care a fost și toxică pentru organismul său, cu vinuri bogate și cu poluarea orașului, au fost prea puternice pentru bătrânul Parr, care a murit la câteva săptămâni după mutarea sa la curtea regelui, și
3) dacă Parr nu ar fi părăsit niciodată locul său natal (Shropshire), continuând să trăiască cu dieta sa simplă, foarte sărăcăcioasă, și în aerul său liniștit și curat, fi trăit mai mult.
Deci, schimbarea radicală și bruscă a regimului alimentar a cauzat moartea în numai câteva săptămâni a celui (considerat de unii ca fiind cel) mai longeviv om din lume.
Regele a ordonat înmormântarea sa în celebra catedrală anglicană din Londra, Westminster Abbey, unde se găsesc mormintele regilor, ale reginelor Angliei și ale unor poieți și savanți, iar mormântul său a fost arătat vizitatorilor de atunci.
Este ușor de înțeles că, la 152 de ani „Bătrânul Parr” putea muri din alte cauze, însă trebuie ținut cont de faptul că regele n-a adus la curtea sa un ramolit sau pe unul care abia își mai trăgea suflarea, ci pe un bătrân neobișnuit de vioi și de sănătos, care de la munca câmpului și de la o alimentație puțină și sărăcăcioasă, a trecut la sedentarism și la un surplus de hrană (îmbuibare), pe care organismul său nu a putut să o suporte.
Desigur că și despre Thomas Parr sunt multe povești, povestiri și legende, dar învățămintele pe care trebuie să le reținem sunt acestea: schimbarea radicală și bruscă a regimului alimentar poate cauza chiar și moartea.
Bibliografie
Cartea „Alimentația inteligentă. Ești responsabil pentru propria sănătate”, autor Dr. Emil Rădulescu, Casa de Editură „Viață și Sănătate”, Ediția a 2-a, București, 2005, pg. 49 – 50
Zecile de site-uri, care sunt numai în engleză, prin simpla accesare „Thomas Parr, care a trăit 152 de ani”
Ne săpăm mormântul cu dinţii mâncând, pe https://uzpr.ro/19/05/2019/ne-sapam-mormantul-cu-dintii-mancand/
Îmbuibarea ne îmbolnăveşte şi ne întunecă mintea, pe
https://uzpr.ro/24/01/2022/imbuibarea-ne-imbolnaveste-si-ne-intuneca-mintea/
https://www.art-emis.ro/analize/imbuibarea-ne-imbolnaveste-si-ne-intuneca-mintea
Strategii pentru o viaţă sănătoasă. Cum renunţăm să ne săpăm mormântul cu dinţii mâncând, pe
Îmbuibarea ne îmbolnăveşte şi ne întunecă mintea, pe:
Autofagia și rolul ei în prevenirea bolilor, în încetinirea îmbătrânirii și în prelungirea vieții, pe
Dilema cu privire la consumul de carne. Cât de dăunătoare este friptura la grătar, pe
Suntem ceea ce mâncăm, când mâncăm și cum mâncăm, pe
https://uzpr.ro/03/02/2022/suntem-ceea-ce-mancam-cand-mancam-si-cum-mancam/
https://www.pro-oltenia.ro/articol/suntem-ceea-ce-mancam-cand-mancam-si-cum-mancam/
[1] A se vedea și cartea „Alimentația inteligentă. Ești responsabil pentru propria sănătate”, autor Dr. Emil Rădulescu, Casa de Editură „Viață și Sănătate”, Ediția a 2-a, București, 2005
Autor: Conf. Univ. Dr. Nicolae Grigorie Lăcriţa
Sursa imagine: https://en.wikipedia.org/wiki/Old_Tom_Parr
- NICOLAE GRIGORIE LĂCRIȚA – Omenirea a fost dintotdeauna pe mâna unor mari nebuni - 7 aprilie 2026
- NICOLAE GRIGORIE LĂCRIȚA – Bunicii în epoca Inteligenței Artificiale: de la „Comoara de Aur Vie” a familiei la Homo Digitalis - 2 aprilie 2026
- NICOLAE GRIGORIE LĂCRIȚA – Schimbarea radicală și bruscă a regimului alimentar poate cauza chiar și moartea - 11 august 2025
