Tradiții populare: Leacuri băbești
Cu alun sau tufă (Corylus avellana) se descântă împotriva mușcăturii de șarpe:
S-a suit Gargalău într-un alun;
Alunul s-a uscat
Și Gargalăul a crăpat
Și N. s-a desumflat
Și a rămas curat,
Luminat,
Cum Dumnezeu l-a lăsat.
În alte descântece, șarpele este amenințat cu un băț de alun:
Codăule, ce stai pe ghizdurele,
Trist și mâhnit?
Ori ai mușcat pe cineva?
Taci, proclete de câine,
Că eu oi lua un ban de argint
Și un băț de alun
Și te-oi lovi în cap
Și tu oi muri
Și N. s-o înzdrăveni!
Dintr-o prăjină de alun este făcut, de obicei, steagul călușarilor. Cu un băț de alun, lung de un stânjen, se spune că trebuie rupt pe furiș vârful ierbii-fiarelor. În Banat, femeile fac focuri pentru morți – focurele sau luminușe – în curte sau la cimitir, cu surcele de alun.
Și bozul sau bozia (Sambucus ebulus) se folosește în descântecele de mușcătură de șarpe:
Iată un șarpe rău!
Ce stai pe lepădău?
– M-a făcut mămica rău;
Calul ce-am mușcat,
Leac eu am lăsat:
Cuțit de găsit,
Bozul de înflorit.
Crenguța de viță de vie (Vitis vinifera) se întrebuințează și ea, în lapte dulce, împotriva mușcăturii de șarpe; apoi se udă mușcătura și se bea din el, în timp ce o babă descântă:
Vița de vie tăiată,
Pe gard spânzurată,
Buduroi, găleată,
Mușcătura de șarpe vindecată.
*
Maica Precista a alergat,
Vița de vie albă a tăiat,
Peste gard a aruncat,
Trupul lui N. s-a desumflat.
Arțarul (Acer platanoides), sângerul (Cornus sanguinea) și măceșul (Rosa canina) sunt pomeniți în descântece de ursită:
Ham, ham, urcior, burcior,
O nuia de sânger,
Să vie ca un înger,
O nuia de alun,
Să vie ca un nebun,
O nuia de arțar,
Să vie ca un armăsar,
O nuia de măceșe,
Să vie ca un erete!
După ce i se descântă de ursită, descântătoare îl bate pe cel suferind cu trei nuiele de sânger, trei de alun, trei de arțar și trei de măceș.
Cornul (Cornus mas) e bun și el împotriva mușcăturii de șarpe:
Adu lemn de corn,
Tufă de alun și viță de vie,
Leac de mușcătura șarpelui să-i fie!
*
Da leacul lui ce e?
Trei bețe de corn, trei de alun, ca aurul curat (…).
Călinul (Viburnum opulus) și mălinul (Padus racemosa) sunt buni tot în descântece de șarpe:
Spinărău, Spinărău,
Ce șezi trist și mâhnit,
Foarte rău încolăcit?
Că eu descântecul tău îl știu
În călin
Și mălin.
Citește și: ADRIAN BUCURESCU – Leacuri și rosturi daco-române: Viorelele sau/și Toporașii
Autor: Adrian Bucurescu, scriitor, poet, eseist, etnograf, publicist
- ADRIAN BUCURESCU – Vinerea Seacă - 11 aprilie 2026
- ADRIAN BUCURESCU – Tradiții daco-române: Vinerea Mare. Prohodul - 10 aprilie 2026
- ADRIAN BUCURESCU – Tradiții daco-românești: Joia Mare sau Joimărița - 9 aprilie 2026
