Vremuri de incercare și de tulburare…

Întotdeauna au fost vremuri grele și dificile, pline de obstacole și piedici, deosebirea, diferența, insa, fata de cele de acum, o face faptul ca, oamenii erau altfel!…

Nu, ca nu ar fi fost și atunci oameni dezorientați, confuzi ori copleșiți, insa erau, totusi, mult mai mulți cei, mult mai cerebrali și mai sănătoși, în gândire, faptuire și vorbire!…

In sfârșit!…

Revenind, ziceam ca trăim vremuri, clipe și momente pline de incercare, tensiune, presiune și tulburare dacă nu, chiar pline de sminteala!…

Si asta, în toate domeniile, pe toate planurile, în toate structurile și straturile sociale!…

Ei si, în acest context, ce este de făcut?

In opinia și (în) viziunea mea, cred ca în primul rand ar trebui sa ne întoarcem, cu adevărat, fata către Dumnezeu ca, în fond, la El ne este toată salvarea, scăparea, izbăvirea, apărarea și, practic, mantuirea!…

Apoi, fiecare dintre noi, acolo unde suntem puși și așezați, sa ne facem treaba, sa ne implinim atribuțiile, obligațiile adică, toată datoria!…

Apoi, sa avem relații, drepte, cinstite, corecte și oneste cu toată lumea, fără falsitati, ironii, malitiozitati, perfidie ori pretiozitati!…

Apoi, sa ne recunoaștem limitele, posibilitățile, calitățile și capacitățile și, sa nu ne erijam in mai mult decat suntem ori putem sa facem, sa ducem, sa gestionam ori sa realizam!…

Altfel spus, sa nu ne amestecam acolo unde nu este treaba noastră!…

Cam greu cu asta ca, de, noi avem pretenția ca, le știm și putem pe toate!…

Mare inselare, mare amăgire care va duce, sigur, la aspra dezamăgire!…

Apoi, bine ar fi dacă nu am (mai) marginaliza, trata de sus, cu dispreț, izola sau nedreptăți pe nimeni, pe, absolut, nimeni, căci greu păcat și cumplita patima este fărădelegea și nedreptatea, oricare ar fi ea sau ele!…

Mare lucru dar și mare plata ca, de, după fapta și rasplata!…

Cred ca știm cu toții ca, unele dintre cele mai grele sentimente și apăsătoare stări sunt cele ale: mahnirii, dezamăgirii, inutilității, izolării, disperării și, nu în ultimul rand, al deznadejdii!…

Ar mai fi ceva: sa cinstim, sa respectam, sa apreciem, chiar sa admiram și, sa pretuim munca fiecăruia, contribuția și implicarea fiecăruia, gestul, locul, rolul, rostul și efortul fiecăruia, activitatea și importanta fiecăruia!…

Iarăși, tare greu insa, totusi, nu imposibil, mai ales într-o vreme a concurentei acerbe și competiției feroce, a carierismului și a cultului propriei imagini și a cultivării propriei personalități!…

Si, încă ceva, haideti sa ieșim, cu toții, din ipocrizie, fățărnicie, vanitate, mandrie, mediocritate, impostura, orgoliu și, nu în ultimul rand, superficialitate!…

Si, ar mai fi ceva: haideti sa ne punem, cu toții, pe rugaciune, post și fapte bune, pe acțiuni concrete și activități solidare nu solitare, altruiste nu egoiste!…

Ei, conform, umilei mele păreri sau opinii, consider ca, după împlinirea, sincera, serioasa, asumata și responsabila, a acestora și a, încă multora asemănătoare, vom putea spune ca, vedem luminița de la capătul tunelului, bine știind ca Lumina lumii care luminează, în întuneric și, tuturor, este (numai) Iisus Hristos, ca adică, am văzut limanul și biruinta!…

In alta ordine de idei eu, personal, pledez pentru discernământ, dreapta socoteala, echilibru, luciditate, prudenta și precauție ca, altminteri, sa nu uitam ca, este, sus, Unul Dumnezeu!…

Aaaa, și, poate ca, ar mai fi ceva: în loc sa ne (tot) plangem haideti sa ne cercetam, în detaliu și cu amănuntul chiar, în loc sa ne lamentam și sa ne resemnam haideti sa ne mobilizam, în loc sa ne blocam, împiedicăm ori poticnim haideti sa ne organizam, în loc sa ne judecam mai bine haideti sa ne ajutam, reciproc, în loc sa ne prefacem haideti sa recunoaștem, sa ne (po)caim, în loc sa ne bârfim mai bine sa ne revenim, în loc sa ne răzbunam mai bine sa ne iertam, în loc sa ne înjuram mai bine sa ne binecuvântam, în loc sa ne calomniem mai bine sa ne lăudăm, în loc sa comentam mai bine sa (re)actionam și, tot asa, multe altele, mai departe!…

Cu alte cuvinte, deci, sa înțelegem ca, vremurile (mai) sunt și după noi, după mintea, inima, cugetul și sufletul nostru, al fiecăruia dintre noi!…

Va să zică, dacă le dorim a fi altfel, întâi de toate, sa fim noi, altfel!…

Doamne Dumnezeule – Stăpânul Cerului și al Pământului dar și al tuturor vremurilor, ajuta-ne noua sa ne întoarcem la vremea, purtarea, viețuirea și trăirea cea dintâi, cea bineplacute, Ție și noua! Amin!…

Autor: Stelian Gomboș – teolog, jurist și publicist

Citește și: STELIAN GOMBOȘ – Despre dreptatea lui Dumnezeu şi judecata omului…