Miracolul
Frunză argintie de plop,
urzicile se strâng la uncrop.
S-au zvonit pe câmpuri și pe lunci
misterioase porunci.
Vântul din senin s-a pornit
și limbile de clopote le-a lovit.
Iar când începe a bate toaca,
chiar și mieii își lasă joaca.
Și pe când îngerii îi prezintă onorul
din aburi răsare Mântuitorul.
Din ziuă, Soarele, din noapte, Luna
Îi poleiesc în aur cununa.
Într-atâta lumină, Natura cântă:
– Binecuvântă, Doamne, binecuvântă!
Iar sălciile, clintite de mister,
se smulg din pământ și se înalță la cer.
Autor: Adrian Bucurescu, scriitor, poet, eseist, etnograf, publicist
Citește și: ADRIAN BUCURESCU – În zorii de Mânicătoare
Ultimele postari ale lui ADRIAN BUCURESCU (vezi toate)
- ADRIAN BUCURESCU – Luceafărul cu ochii negri - 15 ianuarie 2025
- ADRIAN BUCURESCU – LUCEAFĂRUL: Un Poem Ezoteric - 10 ianuarie 2025
- ADRIAN BUCURESCU – KOG A ION - 7 ianuarie 2025
