MIRCEA VINTILESCU – LEACURI DIN BĂTRÂNI, IEFTINE ȘI MIRACULOASE (I)

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn

LEACURI DIN BĂTRÂNI, IEFTINE ȘI MIRACULOASE (I)

Prima parte

Costă mai nimic și vă fac rezistenți, frumoși, veseli și sănătoși. Sunt rețetele cele mai eficace pentru zilele reci și mai ales pentru răceli. Vă prezentăm proceduri naturale, remedii cu plante și alimente, sugestii și mici secrete, precum și un grafic pentru răceală, care să vă facă bine în 6 zile.

I. ÎNTĂRITOARE PENTRU IMUNITATE

TRANSPIRAȚII LA BAIA DE ABURI.

Pe vremuri, mai fiecare oraș românesc avea o baie comună de aburi, loc de întâlnire săptămânală, mai cu seamă pentru bărbați. Fără explicații științifice, ei simțeau că, mai ales iarna, căldura umedă le face bine la sănătate. Un adevar confirmat astăzi de știință: temperaturile ridicate nu activează doar circulatia, ciîin același timp stimulează și formarea de celule imunitare. Excitația produsă de aerul fierbinte pe mucoase ajută mai ales la respingerea virușilor răcelii. Când mucoasele sunt puternic irigate cu sânge, virușii nu se pot fixa pe ele atât de ușor.

DOMNIA PAPUCILOR.

Cât stați acasă, încălțați-vă neaparat cu papuci călduroși. Picioarele reci declanșează guturaiul, afirmă câțiva cercetători britanici de la Common Cold Center, de pe lângă Universitatea Cardiff. În cadrul studiului lor, participanții care făceau băi reci la picioare contractau de două-trei ori mai frecvent o viroză decât restul subiectilor. Explicația este următoarea: scăderea temperaturii blocheaza activitatea leucocitelor, care combat virușii.

TRĂIASCĂ IAURTUL!

Produsele lactate naturale, nepasteurizate, cu bacterii probiotice, întăresc poliția intestinală, cu care corpul se apără singur împotriva germenilor patogeni. Iaurtul crește proprietatea anumitor celule de a digera microbi și ajută la formarea de celule imunitare. Cu o condiție: să fie consumat zilnic. Este important să folosiți mereu același tip de iaurt (kefir, lapte acru), întrucât producătorii întrebuințează culturi bacteriene diferite.

KIWI SI MANGO.

Pentru combaterea infecțiilor, corpul nostru consumă cantități mari de zinc și vitamina C. De aceea, în cursul iernii, este necesar să-i aprovizionăm regulat depozitele. Kiwi conține foarte multă vitamina C. Mango ne pune la dispoziție zincul. Vă propunem o măsură profilactică absolut delicioasa: tăiați în bucăți mici un mango și două kiwi și zdrobiți-le până obtineți o cremă pufoasă. La sfârșit o puteți îndulci cu puțină miere.

PAINE CU USTUROI.

O căpățână de usturoi ne apară, cu adevarat, de infecțiile gripale? Până ce oamenii de știință vor ajunge la un consens, cercetătorii britanici au descoperit ca fanii usturoiului suferă mai rar de tuse și guturai. Iar dacă se îmbolnăvesc totuși, răceala lor trece cu trei zile și jumătate mai repede decât a celorlalți. Pentru a preveni îmbolnăvirea, este nevoie să mâncați usturoi zi de zi, minimum trei săptămâni, cel mai bine tăiat mărunt și presarat pe o felie de pâine unsă cu unt sau prăjită și unsă cu ulei de măsline. Un amănunt important: numai usturoiul crud are acest efect.

II. STIMULENTE PENTRU SUFLET

PETE DE CULOARE.

Iarna poate fi deosebit de cenușie. Nu doar norii și ploile care țin locul zăpezii încețoșează culorile peisajului, ci și creatorii de modă, care îmbracă femeile în negru și tonuri de gri. Pentru a lupta cu depresia, psihologii ne sfătuiesc să ne înveselim măcar casa, cu pete de culoare, alegând covoare sau pleduri în nuanțe vii și împodobind încăperile cu flori. Culorile exercită o influență puternică asupra stării noastre de spirit: cele mai multe percepții senzoriale ajung la creier prin intermediul ochilor. Tonurile cromatice aducătoare de fericire sunt: roșul (ne face activi), portocaliul (ne înseninează) și galbenul (sporește optimismul).

MÂNCAȚI IUTE ȘI PIPERAT.

Nu acrul ne stimulează, ci iutele. Condimentele cum sunt ardeiul iute, piperul de Cayenne și hreanul lasă în urma lor, în gură, mici impulsuri dureroase. Creierul reacționează la ele, comandând organismului să-și fabrice propriile analgezice, care induc totodată sentimentul de bine interior. Specialiștii numesc acest fenomen Pepper-High-Effect (efectul euforizant al piperului). Sugestie: tăiați câțiva ardei iuți în sosul pentru spaghete sau preparați-vă un sos mexican Tabasco, amestecand suc de roșii cu ardei iuți, sare, oțet și alte condimente, după gust. Dacă la prima încercare l-ați nimerit prea iute, potoliți-vă arsura de pe limbă cu iaurt, lapte, banane sau înghețată.

PLĂCEREA DE A MIROSI.

Aromele proaspete acționează asupra noastră la fel ca o baie fierbinte, după o zi obositoare, însă mult mai rapid. Moleculele infinitezimale pătrund în nări, fiind conduse prin 20-30 milioane de celule olfactive direct în centrul senzorial. Cele mai bune stimulente olfactive se găsesc în toate magazinele: scorțișoara, lămâile și menta.

AȚIPEALA CARE ÎNCARCĂ BATERIILE.

Somnul scurt de după-amiaza, care ar trebui să dureze în jur de 30 de minute, este un fel de porție de hibernare. Influența lui pozitivă asupra corpului și a psihicului s-a demonstrat științific: potrivit unui studiu publicat recent în Grecia, câte o siestă de trei ori pe săptămână îmbunătățește productivitatea, impulsionează buna-dispoziție, reduce stresul și protejează inima. În SUA, firmele au amenajat camere de odihnă pentru ațipeala angajaților la birou. Căutați o încăpere mai retrasă, unde puteți încuia ușa, și ațipiți cu capul pe un birou, folosindu-vă brațele drept pernă.

ALIMENTELE CARE NE FAC FERICIȚI.

În orice supermarket bine garnisit se găsesc alternative mai demne de luat în seamă decât pilulele antidepresive prescrise de doctori. Substanța responsabilă pentru buna noastră dispoziție se cheamă triptofan și este un aminoacid ce participă la producerea serotoninei, cea care declanșeză în creier sentimentele pozitive. Iată topul alimentelor deținătoare de triptofan în cantități apreciabile:

• suc de lămâie (preparat proaspat, din zeama și coaja albă din interior) – 450 mg/100 ml;
• cașcaval adevărat (cu găuri) – 430 mg/100 g;
• ton – 300 mg/100 g;
• carne slabă de vită – 295 mg/100 g;

• carne de pui – 230 mg/100 g.

Autor: Prof.Dr. Mircea Vintilescu

Citește și: MIRCEA VINTILESCU – ZILELE MOȘILOR

Sursa imagine: monitorulcj.ro