Stirpea aleasă
Prin Dacia noastră de acum
plutește o pâclă străină și deasă
și vântul pândește-n tabun,
iar moartea își mână argații la coasă.Și nu știu de-i noapte sau zi
ori somnul în mreje demult ne-a-nșelat.
În cer, poate, doar ne-om trezi,
când toaca va bate în turn cadențat.Dar unde-o fi trupul zbârcit
și unde-o fi părul cel veșted și nins?
Un sânge năvalnic în noi s-a stârnit
și-n ochi luminițe din nou s-au aprins.Zalmoxis ne-așteaptă-n palat
și-ntreabă ce face stirpea aleasă.
O, patrie, eu rău te-am visat,
și-acum aud că ești a lumii crăiasă!
Autor: Adrian Bucurescu, scriitor, poet, eseist, etnograf, publicist
Citește și: ADRIAN BUCURESCU – Praznic
Ultimele postari ale lui ADRIAN BUCURESCU (vezi toate)
- ADRIAN BUCURESCU – Calendarul dacic - 5 martie 2026
- ADRIAN BUCURESCU – Mărțișorul - 1 martie 2026
- ADRIAN BUCURESCU – Istoria Atlanților: Potopul - 25 februarie 2026
