VASILE ASTĂRĂSTOAE – Egalitate, dreptate și echitate în sistemele de sănătate

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn

Egalitate, dreptate și echitate în sistemele de sănătate

O întrebare, care apare des, atunci când se analizează un sistem de sănătate este: în ce măsură sistemul respectă principiul egalității, dreptății și echității?

Pentru a răspunde trebuiesc îndeplinite câteva cerințe.

În primul rând, trebuie să vedem dacă există în sistem persoane capabile să poată recunoaște conflictele dintre obligațiile profesionale față de pacienți și societate și să identifice motivele conflictelor. Aceasta pentru a ști ulterior cum să se procedeze în cazul numeroaselor probleme etice, mai ales în ceea ce privește alocarea resurselor limitate de îngrijire a sănătății.

În al doilea rând, dacă se cunoaște sensul termenilor utilizați, care au particularități atunci când se aplică activităților din sistemul de sănătate. Astfel, dacă în mod curent egalitatea este definită ca „un principiu potrivit căruia tuturor oamenilor li se recunosc aceleași drepturi și li se impun aceleași îndatoriri prevăzute de regula de drept” sau ca o ”lipsă de diferență (identitate)” în medicină, egalitatea este în unele aspecte identică cu demnitatea umanăDreptatea este echivalată cu justiția și, în general, înseamnă corectitudine, iar echitatea este aplicarea în practică a corectitudinii.

Există diferite tipuri de justiţie/dreptate:

a.distributivă – fiecare persoană primește o cotă-parte echitabilă din resursele publice;

b.procedurală – se asigură o procedura corectă în luarea deciziilor și în soluționarea neînțelegerilor;

c.represivă – pedepsirea persoanelor care greșesc;

d.restaurativă – încearcă să repare răul făcut în trecut;

e.socială – indivizii și grupurile primesc tratament corect și o cotă-parte corectă din beneficiile societății.

În funcție de conceptele diferite de justiție/dreptate există tipuri de sisteme de sănătate:

a) autoritar – este drept ce decide conducătorul sau o altă înaltă autoritate că este drept;

b) libertarian – este drept ce decide un individ că este corect;

c) utilitarist – este just atunci când acțiunea contribuie la binele cel mai mare pentru cât mai mulți;

d) egalitar – dreptatea este obținută atunci când toată lumea are acces echitabil la resursele societății, de care ei au nevoie;

e) restaurativ – dreptatea înseamnă favorizarea indivizilor sau grupurilor care au fost în trecut dezavantajate.

Aceste concepte diferite se reflectă în diferite sisteme de sănătate din lume. Conceptul libertarian este puternic în Statele Unite. Cel egalitar predomină în multe țări europene unde se recunoaște valoarea solidarității și responsabilității sociale. În Australia, se tinde către o abordare utilitaristăAfrica de Sud încearcă implementarea unei abordări restaurative etc.

În al treilea rând, – care este rolul profesioniștilor din sănătate? Profesioniștii din sistemul de sănătate joacă anumite roluri în stabilirea priorităților de sănătate și în alocarea resurselor limitate: în calitate de oficiali sau experți, (persoane care stabilesc politicile guvernamentale), în calitate de lideri în specialitate, în calitate de furnizori direcți de îngrijiri de sănătate și în calitate de cercetători. Ei se confruntă cu multe inechități (locale, naționale sau globale) legate de starea sănătății asociate cu disparități în ce privește venitul/avuția sau cu discriminarea unor grupuri dezavantajate. Cum ar trebui să se comporte profesioniștii din sistemul de sănătate atunci când există conflicte între aceste roluri? De exemplu, între furnizarea de măsuri curative scumpe de care au nevoie pacienții individuali și programe de prevenție pentru populație?

Doar după evaluarea acestor cerințe putem să afirmăm cât de etic este sistemul de sănătate.

Organzația Mondială a Sănătății precizează că să te bucuri de cel mai înalt standard posibil de sănătate este unul dintre drepturile fundamentale ale fiecărei ființe umane…” Declarațiile internaționale referitoare la drepturile omului, cum ar fi Convenția Internaţională despre Drepturile Economice, Sociale și Culturale și Convenția despre Drepturile Copilului susțin dreptul la sănătate și le cer națiunilor semnatare să-l respecte.

Și închei cu altă întrebare: Dar ce înseamnă acest drept la sănătate în practică?

 

Autor: Prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae

Citește și: VASILE ASTĂRĂSTOAE – Un fake news post COVID-19

Sursa imagine: rocketcdn.me