24 Ianuarie, ziua Unirii Principatelor Române: când sărbătorim Unirea lui Cuza ne aducem aminte și de Bugeac…
24 Ianuarie, ziua Unirii Principatelor Române: când sărbătorim Unirea lui Cuza ne aducem aminte și de Bugeac, ajuns astfel parte din România. Județele Ismail, Cahul și Bolgrad se află azi în Ucraina din cauza raptului rusesc din 1940.
Ziua de 24 Ianuarie este sărbătoarea Unirii de la 1859 înfăptuită prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor unic al Moldovei și apoi al Munteniei, dând naștere astfel primei Uniri a românilor din provinciile extracarpatice (celelalte teritorii românești făcând parte deocamdată din marile imperii multinaționale: Bucovina, Maramureș, Crișana, Banat, Ardeal: din Imperiul Austro-Ungar; Moldova dintre Prut, Nistru și Dunăre: din Imperiul Rus și Dobrogea din Imperiul Otoman). Unirea celor două principate române (Moldova dintre Carpați și Prut + Valahia) aflate separat în relație de vasalitate/autonomie față de Imperiul Otoman și sub protectoratul Imperiului Rus a fost posibilă pe fondul războaielor ruso-turce din secolul al XIX-lea (Marile Puteri dorind crearea unui spațiu neutru între cele două imperii rivale) și ca urmare a Revoluției de la 1848, care în spațiul românesc a adus un curent de eliberare națională.
Conferința de la Paris din 1858 hotărăște unirea principatelor române sub formă de federație a două state separate, care urma să își aleagă separat domnitorii, parlamentele și guvernul, având în comun doar o Comisie Centrală și o Înaltă Curte de Justiție și Casație. În această situație nefavorabilă, pentru a nu rata ocazia istorică, partida națională din ambele principate române (cu membri și valori afiliate ideilor revoluției pașoptiste de eliberare a popoarelor) a implementat hotărârile europene strict în direcția interesului național, determinând numirea aceluiași domnitor în cele două procese electorale și înfăptuind Unirea de facto a principatelor române.
Unirea de la 24 Ianuarie 1859 este o piatră de hotar în procesul continuu de realizare a unității statale a tuturor românilor, început de efemera Unire a lui Mihai Viteazul de la 1600 și încununat de Unirea Deplină de la 1 Decembrie 1918, al cărei centenar l-am sărbătorit în anul de grație 2018.
Pildă vie de voință și izbândă patriotică rămân peste timp versurile poetului Vasile Alecsandri, care a scris „Hora Unirii” împrumutând melodia unui cântec popular din epocă. Azi mai mult ca niciodată, când apa de mult uitatului Milcov este înlocuită de apa Prutului, o altă nedreaptă linie de separare dintre două state românești care acum un secol erau împreună parte din România Mare.
Vin’ la Milcov cu grăbire
Să-l secăm dintr-o sorbire,
Ca să treacă drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare!
Interesant de precizat este că, din Mica Românie a lui Cuza și, ulterior, a lui Carol I, au făcut parte și cele 3 județe din sudul Basarabiei (Bugeacul) de la 1859 și până la 1878. După această dată, Bugeacul revine Imperiului Țarist care, încălcându-și promisiunea față de aliații români din războiul ruso-turc (cunoscut de noi, românii, ca „Războiul de Independență”) de a tranzita România dar a respecta integritatea teritorială a acesteia, a forțat un schimb teritorial în urma căruia România a primit Dobrogea proaspăt eliberată de sub otomani, dar a „donat” rușilor Bugeacul. Acesta avea să revină patriei-mamă după Unirea Basarabiei din primăvara anului 1918, fiind pierdut în tragicul an 1940, când URSS s-a înstăpânit peste întreaga Basarabie și, suplimentar, peste nordul Bucovinei – deși înainte de 1918 acesta nu făcuse pate din Imperiul Rus, ci din cel Austro-Ungar. După al Doilea Război Mondial, ocupanții sovietici au dezmembrat Basarabia, alipind nordul și sudul acesteia la Ucraina și creând „Republica Socialistă Sovietică Moldovenească” în zona centrală a teritoriului dintre Prut și Nistru, adăugându-i RSSM o subțire bucată de pământ de dincolo de Nistru – o parte din Transnistria. După dezmembrarea URSS în decembrie 1991, sudul și nordul Basarabiei, precum și nordul Bucovinei au rămas în componența statului ucrainean, deși Pactul Molotov-Ribbentrop, care a stat la baza înstrăinării acestor teritorii de România, a fost condamnat de toată lumea civilizată – chiar și de Rusia – atât ca document secret nazisto-sovietic, cât și în privința consecințelor lui peste timp.
Revenind la situația din 1859 a Bugeacului și la faptul că, timp de aproape două decenii, acest teritoriu sud-basarabean a făcut parte din Mica Românie, mai adăugăm că: potrivit WikiPedia, Cahul, Bolgrad și Ismail este denumirea dată teritoriului din sud-vestul Basarabiei care, în urma Tratatului de la Paris din 1856, ce încheia Războiul Crimeii (1853-1856), a fost retrocedat Moldovei de către Rusia, aceasta pierzând astfel accesul la gurile Dunării. În urma unirii Moldovei cu Țara Românească din 1859, această zonă (organizată administrativ în trei județe: Cahul, Bolgrad și Ismail) a intrat în componența noului stat România (numit până în 1866 „Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești”). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a cedat Rusiei acest teritoriu de 8,694 km2, primind în schimb Dobrogea cu o suprafață de 15.536 km2.
După cum spuneam mai sus, cele 3 județe sud-basarabene (Bugeacul) fac parte astăzi din teritoriul Ucrainei care, deși luptă contra rușilor, s-a bucurat să preia și să perpetueze moștenirea hoțiilor teritoriale săvârșite de aceștia. Mai mult, regimurile Poroșenko și Zelenski de la Kiev, promovând o lege a educației exclusiv în limba ucraineană, a desființat în ultimii 5 ani zeci de școli românești, unele dintre acestea cu funcționare neîncetată încă din vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cel care, pe lângă unire a introdus și reforma agrară și o lege a învățământului de 4 clase obligatorii – motiv pentru care școlile „lui Cuza” și-au continuat activitatea de limbă română în Bugeac până în secolul al XXI-lea. Din păcate, românii născuți pe pământurile lor străbune dar în jurisdicția statului ucrainean nu au de ales decât să facă petiții către președintele Iohannis, rămase fără consecințe, în timp ce MAE român protestează cu blândețe și ineficiență contra persecuției în stil rus orchestrate de Kiev contra românilor, din cauză politica trasată de la Bruxelles și Washington e de sprijin necondiționat pentru Ucraina. Doamne, ocrotește-i pe români – iar SLAVA fie doar a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh! Amin.
Sursa: VLAD PÂRĂU – ziarist, poet și muzician
- VLAD PÂRĂU – Întoarcere în timp - 27 august 2024
- VLAD PÂRĂU – ÎNVIERE - 6 mai 2024
- VLAD PÂRĂU – Magnolii, tinere iubiri! - 1 aprilie 2024
