La Sfântul Andrei
Codrilor le-au căzut frunzele
și păianjenilor pânzele.La o margine neagră de sat,
strigoii dănțuiesc la balul mascat.Cucoana Moarte, beată moartă,
a căzut cu nasul într-o poartă.Câinii o latră și-i dau târcoale,
până ce-o acoperă zăpada moale.Sub plăpumi curate, ca de omăt,
copiii s-au făcut mici de tot.Dar, iată, încep a cânta cocoșii,
iar iasmele fug, pierzându-și galoșii,în timp ce, pe scări pogorâte din cer,
îngerii vin cu lăncii de fier.O, Patrie-Mamă, vine și ziua ta!
Cine, vreodată, o poate uita?În case se-aprind pe rând luminile.
În cer bate toaca și se botează albinele.Adrian Bucurescu
Citește și: ADRIAN BUCURESCU – Preobreajăn
Autor: Adrian Bucurescu, scriitor, poet, eseist, etnograf, publicist
Ultimele postari ale lui ADRIAN BUCURESCU (vezi toate)
- ADRIAN BUCURESCU – Magia la Români: Apa neîncepută - 14 iulie 2026
- ADRIAN BUCURESCU – Crucea Geților - 7 iulie 2026
- ADRIAN BUCURESCU – Vitejii Daciei - 3 iulie 2026
