Cel mai important proiect energetic al României a fost desființat oficial de către autorități. Societatea Hidro Tarnița a fost dizolvată de către Ministerul Energiei, minister care a refuzat să demareze investiția strategică a construcției hidrocentralei cu acumulare prin pompaj, de 1.000 MW, singura care ar fi asigurat echilibrul sistemului energetic național. Obiectivul ar fi contribuit la stocarea de energie, absolut necesară în condițiile regenerabilelor fluctuante.

Ultimul act al fostului ministru al Energiei, Virgil Popescu, a fost să desființeze societatea de proiect Hidro Tarnița, prin care ar fi trebuit construită o hidrocentrală electrică cu acumulare prin pompaj, pentru stocarea a 1.000 de MW. Proiectul era de o importanță vitală pentru Sistemul Energetic Național, aflat într-un permanent pericol de dezechilibru, după închiderea termocentralelor pe cărbune și axarea pe energia eoliană și cea solară, absolut imprevizibile și fluctuante. Virgil Popescu a refuzat, însă, constant să pună pe picioare proiectul, mai ales că au fost nenumărate oferte de parteneriat public privat din partea mai multor companii din afara țării.

”Ca să faci o hidrocentrală prin pompaj de 1.000 de MW, un mamut, nu se mai justifică din punct de vedere economic. Practic, s-ar fi justificat pe o echilibrare regională, dacă ar fi folosit eventual și Ungariei, poate și Serbiei. În momentul când în Ungaria se construiește o centrală nucleară, ei nu mai au nevoie de această echilibrare din partea noastră. Nu avem justificare economică pentru Tarnița. Și atunci pentru ce să o ținem așa cu 1.000 MW ca și proiect?”, declara Virgil Popescu în ianuarie 2020. Echilibrarea însă nu avea legătură nici cu Ungaria, nici cu Serbia, ci cu propriul nostru sistem energetic. Hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești era un obiectiv de interes național, cu un rol strategic în securitatea energetică și siguranța națională, având în vedere că tehnologia presupune singura modalitate eficientă de stocare a energiei la scara mare. Proiectul era esențial în contextul existenței unui portofoliu în creștere continuă cu producție de energie intermitentă, care impune instalarea de capacități de echilibrare suplimentare, spunea și conducerea societății Hidro Tarnița.

România, singura țară fără stocare de energie

Specialiștii în energie atrag atenția că, pe plan global, există 160.000 de MW în hidrocentrale electrice cu pompaj și doar 16.000 MW în baterii cu stocare. Germania are 9.000 de MW cu pompaj și cam toate țările au, pentru că sunt foarte bune și eficiente. ”Până și Bulgaria și Serbia au hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Cu cât crește gradul de penetrare al regenerabilelor variabile, eolian și fotovoltaic, cu atât sunt mai importante aceste mijloace de flexibilizare a rețelei, prin stocarea prin pompaj a energiei electrice. Hidrocentrala de la Tarnița ar fi rămas în patrimoniul țării și ar fi fost construită cu echipamente, utilaje și materiale românești. Așa, vor cumpăra baterii din import. Și nu poți compara bateriile cu hidrocentrala electrică cu pompaj. Dacă ai o baterie de 100 MW, care este o capacitate mare, ea funcționează doar o oră, două ore, până la patru ore, după care trebuie să o pui la încărcat”, ne-a declarat dr. ing. Nicolae Codreanu, fost director tehnic al Complexului Energetic Hunedoara.

Au gonit investitorii

Pe site-ul societății Hidro Tarnița se specifica faptul că, în cadrul derulării procedurii de selecție a investitorilor, s-a încheiat prima etapă, etapa de precalificare a investitorilor, cinci consorții depunând ofertele preliminare și neangajante, dintre care trei investitori au fost precalificați. Mai mult, era în desfășurare etapa negocierilor preliminare și neangajante, în care se analizau ofertele depuse de investitorii precalificați. ”Pe baza rezultatelor negocierilor preliminare și neangajante cu toți investitorii, se va elabora caietul de sarcini pentru licitație, urmând etapa a 3-a, licitația propriu-zisă”, se preciza pe site-ul Hidro Tarnița. În 2019, ministrul Energiei din acel moment, Anton Anton, anunța că a discutat cu reprezentanții unei companii private din Coreea de Sud, specializată în energie nucleară și hidro, și le-a transmis să se înscrie la licitația care ar fi urmat să fie organizată pentru selecția de investitori care să realizeze proiectul în sistem de parteneriat public-privat. Imediat după aceea însă, la conducerea Ministerului Energiei a venit Virgil Popescu.

Autor: Claudia Marcu – jurnalistă profesionistă la ziarul Național, preluare articol din Național