ADRIAN BUCURESCU – Mitologie românească: Somnul pruncilor

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn

Mitologie românească: Somnul pruncilor

     În panteonul Geto-Dacilor, Arhanghelul Nopții era Ion-Orfeus, căruia i se mai spunea și AE NEAS ”Cel Fermecat; Sfântul; Care Farmecă; Vrăjitorul”; cf. rom. eaei; alban. aj ”el; acela”; rom. naosnoi ”cenușă, cărbuni, frunze etc. care intră în compoziția unor leacuri băbești”; a lua noi ”a lua apă neîncepută pentru descântece și leacuri băbești”; alban. hyjni ”divinitate; zeu”; grec. naos ”templu”. De la AENEAS îl avem, în mitofolclorul nostru, pe Moș Ene, cel care aduce somnul și visele frumoase, mai ales la copii. În românește, somnului i se mai spune și Sfântul.

Hypnos statue

     În farmacologia dacică este atestată și planta SIKO-UPNOUX ”Care provoacă Somnul”; cf. rom. a sâcâia se ține scaișagă; grec. hypnos ”somn”. Planta trebuie să fi fost somnoroasa, din etnobotanica românească, și tot SIKO-UPNOUX i se va mai fi spus și lui Ion-Orpheus.

     Încă mai există practici magice la Români, pentru aducerea somnului, mai ales la prunci. Astfel, în Maramureș, când coconii, cum li se spune copiilor mici, nu pot dormi, femeile o amenință pe Muma Pădurii, care nu lasă pruncii să doarmă, cu un descântec ca acesta:

Dure
De pădure,
Du-te mai afund în pădure,
Că până amu fiu tău s-o hodinit
Și a meu s-o străduit!
De-amu a meu să să hodinească
Și a tău să să străduiască!
Că eu te-oi descânta
Tare și vârtos
Cu puterea lui Hristos,
Cu mătura și cu secera nouă,
Cu mânurile amândouă!

     În timp ce rostește acest descântec, femeia plimbă mătura și secera pe deasupra copilului.

leagan

      Somnul îi ajută pe prunci să crească mai repede, și de aceea, măicuțele îl cheamă la leagănul copilului:

Culcă-te, puiuț micuț,
Scoală-te mărișoruț!
Culcă-te și te abuă
Până mâni în dalbă ziuă,
Și te culcă și adormi
Până mâni în dalbe zori!

*

Culcă-te, puiuțule,
Că dorm tăte apele!
Culcă-te
Și-alină-te
În legănuț
De păltinuț,
Fașă dalbă de mătasă,
A mămichii pui de casă!
Și-ți închide ochișorii,
Să-i crească mamii feciorii!
Că eu bine te-am fășat,
Te-am culcat,
Te-am legănat,
Doară-i crește mărișor,
Să-mi fii scump și bunișor,
Să fii mamii de-ajutor!

cantec de leagan

     Până și cântecul național românesc, DOINA, le-a fost transmis copiilor de către SOMN, adică de cel mai mare cântăreț al Antichității, Ion-Orpheus:

Doina din ce s-o făcut?
Dintr-o gură de mic prunc.
L-o lăsat maica dormind,
L-o aflat doina doinind.

Autor: Adrian Bucurescu, scriitor, poet, eseist, etnograf, publicist

Citește și: ADRIAN BUCURESCU – Tradiții românești: Cultul copacilor