Locul în sine (dat de scorul 6,477) nu contează prea mult, având în vedere diferențele mici față de alte state situate deasupra României (Emiratele Arabe Unite se află pe locul 24, cu o sutime mai mult la scor decât România) ori față de cele situate sub România, în clasament (Italia se află pe locul 31, cu o sutime mai puțin decât scorul României). Desigur, Olanda, cu scorul de un punct deasupra României (7,415) se află pe locul 5, pe când Turkmenistan, cu scorul cu un punct sub cel al României (5,474) se află pe locul 78, în clasamentul unde media între primul loc (Finlanda, cu 7,821) și ultimul loc (Afganistan, cu 2,404) este de 5,112 (Algeria, pe locul 96).

Cei care au făcut sondajul au măsurat direct și au calculat apoi o medie a percepției de fericire în fiecare stat, exprimată prin aceste scoruri.

Dar au mai măsurat și șase criterii explicative, care să susțină acele percepții, respectiv Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor, nivelul de asistență socială, speranța de viață sănătoasă la naștere, libertatea de a-ți alege liber parcursul în viață, generozitatea, percepția despre corupție.

Rezultatele măsurătorilor făcute pentru acestor criterii nu au fost luate în calculul scorului național, dar ele au importanța lor în a înțelege evoluția scorurilor, de la un an la celălalt. De exemplu, explicația faptului că scorul României a crescut simultan cu creșterea nivelului speranței de viață sănătoase, la naștere, ori cu creșterea accelerată a PIB.

O explicație la de ce se află România pe locul 28 și nu mai sus poate fi dată și de scorul infim obținut la criteriul generozitate. Cu scorul de 0,039, membrii națiunii române sunt cei mai puțini generoși dintre toți naționalii de deasupra României (cei mai aproape de România sunt belgienii, locul 19, cu 0,049 la generozitate, majoritatea statelor de deasupra României, în clasament, având scoruri de generozitate de cel puțin 3x mai mari decât cel al României.

Interesant este că scorul la percepția corupției în România nu este afișat în tabelul centralizator al raportului, din cine știe ce motive. Probabil că îl vom afla la o re-editare a textului.

În tot cazul, nivelul de fericire calculat pentru România, în acest raport, nu justifică sub nicio formă faptul că milioane de români au ales să trăiască în state cum sunt Spania (locul 29) sau Italia (locul 31), în loc să rămână liberi să își facă o viață după pofta inimii la noi acasă, pe aceste plaiuri de legendă.