În calendarele editate de Biserica Ortodoxă Română, Sfântul Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir este sărbătorit la 26 Octombrie, iar Sfântul Dimitrie cel Nou, la 27 Octombrie. În cele mai multe documente, ca și în mass-media, amândoi apar ca ocrotitori ai Bucureștiului, insistându-se pe al doilea! Care dintre ei să fie oare patron al Capitalei României?

    În tradiția ortodoxă, Dimitrie, Izvorâtorul de Mir este un sfânt martir, fost militar roman. Așa apare și pe stema Capitalei, adoptată de Consiliul General al Municipiului București, prin Hotărârea 76 din Iunie 1993. Alegerea s-a bazat pe elementele din stema stabilită în 1921, de către Comisia Consultativă de Heraldică, al cărei președinte a fost istoricul Dimitrie Onciul.

     Celălalt Dimitrie, zis cel Nou sau Basarabov, a fost inițial cioban, pentru ca mai târziu să îmbrace haina monahală la o mânăstire situată nu departe de satul său natal, Basarabovo, din Bulgaria.

     În harababura generală de care este cuprinsă România, nu se mai bagă de seamă că pe stema Bucureștiului este onorat oșteanul, nu ciobanul. Firesc ar fi ca, dacă totuși se hotărăște ca ultimul să fie patronul municipiului, atunci să fie schimbată și stema!

     În treacăt fie spus, Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, zis de către popor și Sân-Medru sau Sumedru, are o tradiție multimilenară pe meleagurile noastre, numele său provenind din graiul geto-dacic, anume din DE METRE ”Care (se) măsoară; Care (se) întrece; Cel Năvalnic; Cel Exemplar”; cf. rom. de; modru ”chip; fel; soi”; Motru (râu); latin. motorium ”forță motrice”. În lumea antică, el era eroul divin MITHRAS. Rostit DEM-ET’RE, teonimul se tălmăcea prin ”Cel care nimicește Taurul”; cf. alban. dem ”taur”; rom. a (se) oțărî; latin. attero ”a zdrobi; a nimici; a strivi”. În această ipostază este reprezentat prin multe statui, descoperite inclusiv în Dacia. Întotdeauna, ca semn național, divinul Mithras poartă celebra cușmă geto-dacică.

     Iată ce mai însemna numele acestui sfânt la Geto-Daci: DEM ET’RE ”Izvor de Mir”; cf. rom. zeamă; Timiș (râuri); latin. Thaumas (mit.) – fiul Oceanului; grec., latin ”thema ”temă; rădăcină a unui cuvânt”; grec. zema ”suc; fiertură”; latin. zema ”zeamă”; alban. damar ”izvor; vână; filon”; latin. aether ”eter; lichid incolor, foarte volatil și inflamabil, cu miros aromatic specific, obținut din alcooli și fenoli”; odor ”esență aromată; parfum; mirodenie; balsam”.  E clar? Sfântul Dimitrie făcea parte din panteonul nostru antic, fiind preluat și de alte popoare până astăzi.