Micul turnător Băsescu, hăituit de marele turnător Voiculescu cu abjecta „lege a lui Iohannis”. De Iliescu nu se atinge nimeni.
Umilința la care este supus în aceste zile măruntul turnător Traian Băsescu, în rânjetul răzbunător al marelui turnător Dan Voiculescu, arată nivelul de ticăloșie la care au ajuns Parlamentul României și președintele Klaus Iohannis. Legea votată și promulgată anul trecut se adresează unui singur om: Traian Băsescu, lăsat fără beneficiile statutului de fost șef de stat. În acest timp, de marele nomenclaturist comunist Ion Iliescu nu se atinge nimeni. E ca și cum ai pedepsi țânțarul pentru că din cauza înțepăturii lui te-a omorât elefantul.
Pe 8 septembrie 2021 publicam pe Ziaristii.com un articol cu titlul: „O mizerie parlamentară: legea anti-Băsescu clocită de Dan Voiculescu și votată de toate partidele. Ion Iliescu nu e atins de această lege”.
Articolul sancționa adoptarea, de către Parlamentul României, a Legii nr. 243 pentru modificarea art. 1 alin. (3) din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român. O lege făcută, evident, pentru un singur om: Traian Băsescu. O lege născută din ura mega-infractorului și giga-turnătorului Dan Voiculescu față de cel care, crede el, „l-a băgat în pușcărie”. Nu întâmplător, inițiatoarele porcăriei legislative sunt două traseiste care în cele din urmă au aterizat în partidulețul Varanului, PPU-SL (fostul PUR, fostul Partid Conservator): Steluța Gustica Cătăniciu și Grațiela Leocadia Gavrilescu.
Intrarea în vigoare a legii ar mai fi putut fi amânată sau oprită doar de președintele României și de Curtea Constituțională. Dar Klaus Iohannis a ales s-o promulge rapid, fără niciun fel de control constituțional și fără a o retrimite Parlamentului. Legea făcută pentru un singur om era perfectă: îl umilea pe predecesorul său, Traian Băsescu.
Drept urmare, Legea nr. 243 a fost publicată în Monitorul Oficial pe 8 octombrie 2021. Din acel moment a intrat în vigoare.
Miercuri, 23 martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis, defnitiv, că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea ca poliție politică. Asupra acestei decizii nu avem a comenta, păcatele tinereții par să-l încadreze pe fostul președinte în rândul colaboratorilor Securității.
Dar legea care-i retrage drepturile de fost șef de stat este o porcărie incalificabilă, la care au achiesat toate cele 5 partide reprezentate în Parlament (PSD, PSD, USR, AUR, UDMR) și președintele Klaus Iohannis.
În momentul adoptării infamei legi, CNSAS se pronunțase deja în privința lui Băsescu, iar Curtea de Apel București dăduse o primă decizie, ambele consfințind calitatea de colaborator a fostului președinte. Așadar, ținta legii era bine precizată. Mai cinstit era să se numească Legea pentru retragerea drepturilor de care beneficiază Traian Băsescu ca fost șef de stat și umilirea lui deplină, spre satisfacția deplină a lui Dan Voiculescu.
Infamia legii votate inclusiv de mulți foști „băsiști” (parlamentari care și-au clădit cariera politică pe popularitarea lui Traan Băsescu) și promulgate de Klaus Iohannis e dată de faptul că pedepsește un fost informator al Securității comuniste, dar nu se atinge de un fost nomenclaturist comunist, un stâlp al regimului de teroare bolșevică: Ion Iliescu. E revoltător să-l vezi pe Băsescu lăsat fără pază din partea SPP și somat să părăsească locuința de fost președinte, în timp de Iliescu continuă să se bucure de aceste beneficii. În plus, Iliescu încasează și o pensie suplimentară de revoluționar, drept răsplată pentru crimele la care a instigat în decembrie 1989.
Nu există termen de comparație între răul făcut de un colaborator al Securității și un lider comunist. Ca prim-secretar PCR al județului Iași, Ion Iliescu avea în coordonare inclusiv Securitatea județeană. Conform Constituției comuniste, Securitatea „răspundea în fața Partidului”. Altfel spus, Ion Iliescu era șeful politic al tuturor securiștilor din județ. Al ofițerilor de Securitate, dar și al rețelei de colaboratori.
„Legea lui Iohannis” (îi vom spune așa pentru că el a promulgat-o fără să crâcnească) îi pedepsește pe colaboratori Securității, dar îi lasă neatinși pe ofițerii de Securitate și, mai grav, pe activiștii din nomenclatura comunistă. Astfel, Traian Băsescu este pedepsit pentru că a fost colaborator al Securității. Ofițerii care l-au recrutat și l-au dirijat pe elevul/studentul Traian Băsescu nu pățesc însă nimic! Dacă vreunul dintre ei ar fi ajuns președintele României, nu ar fi pierdut niciun beneficiu conferit de funcție.
Mai mult: conform „legii lui Iohannis”, marile căpetenii securiste, de genul scabrosului general Nicolae Pleșiță, ar fi beneficiat de toate drepturile, doar mărunții colaboratori sunt pedepsiți!
Vi-l amintiți pe infamul torționar Alexandru Nikolski? S-ar încadra perfect la beneficiile funcției de fost șef al statului, în caz că ar fi deținut-o! „Legea lui Iohannis” nu l-ar fi deranjat cu nimic.
Mai mult: dacă nu exista „episodul Târgoviște”, însuși Nicolae Ceașescu ar fi beneficiat de toate drepturile conferite de „legea lui Iohannis”! Și casă, și pază, și mașină, și pensie specială, tot.
Dar îl avem, exemplu viu, pe Ion Iliescu, care în perioada 1968-1971 a făcut parte din „nucleul dur” al lui Ceaușescu, cei câțiva care conduceau Partidul. Era secretar cu propaganda al CC al PCR. Dar a fost și secretar cu propaganda la Timiș, și prim-secretar la Iași, și șef al Tineretului comunist, acum e pus sub acuzare pentru crime împotriva umanității.
Niciuna dintre aceste situații nu e sancționată de „legea lui Iohannis”. E pedepsit doar măruntul turnător, pentru că trebuie umilit Băsescu. Culmea, urmare a răzbunării unui mare turnător, Dan Voiculescu, pe care „legea lui Iohannis” nu-l atinge cu nimic! N-a fost șef de stat, deci nu se încadrează.
Traan Băsescu nu are șanse să invalideze la CEDO decizia prin care a fost declarat colaborator al Securității. Dar are șanse maxime să obțină constatarea faptului că retragerea drepturilor de fost șef de stat, prin „legea lui Iohannis”, este abuzivă și nelegală. Să nu uităm: atunci când legea a fost adoptată și promulgată, „speța Băsescu” se afla pe rol la Curtea Supremă. Mai mult: existau și o decizie a CNSAS, și o primă decizie în instanță (Curtea de Apel).
Așadar, chiar dacă a intrat în vigoare înainte de decizia definitivă a justiției în „cazul Băsescu”, „legea lui Iohannis” a fost inițiată și votată când „cazul Băsescu” era pe rol. E o retroactivitate pe care CEDO o va constata cu ușurință, așa cum nu-i va fi greu să observe faptul că e o „lege cu dedicație”. Efectul ei produce efecte asupra unei singure persoane: Traian Băsescu. Până și abjectele legi și ordonanțe de urgență ale lui Dragnea, care maltratau justiția, aveau mai mulți beneficiari: Dragnea + alți corupți care urmau să scape de pușcărie. Dar în cazul „legii lui Iohannis”, totul se oprește la Băsescu.
Autor: Grigore Cartianu, jurnalist, ziaristii.com
- GRIGORE CARTIANU – „Legea lui Iohannis” și „cazul Băsescu” - 4 aprilie 2022
